PARACLISUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU (5 mai)

Preotul face începutul obişnuit:

Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Cel ce pretutindenea ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea, și mântuiește, Bunule, sufletele noastre. Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi. Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouã astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.

Preotul: Că a Ta este Împărăția, și puterea, și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.

Strana: Doamne, miluieşte (de 12 ori),

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinãm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinãm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru. (de trei ori).

Psalmul 142: Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veac. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu însetat de Tine ca un pământ fără de apă. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Fă să aud dimineața mila Ta cș la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, cã Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiascã la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fã bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tãu.

Şi îndată se cântă, pe glasul al 4lea:

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).

Troparul, glasul al 4-lea, podobie:

Cel Ce Te-ai înălţat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruieşte-i, Hristoase Dumnezeule. Veseleşte cu puterea Ta pe dreptcredincioşii creştini, dăruindu-le biruinţă asupra celui protivnic; având ajutorul Tău, armă de pace nebiruită biruinţă.

Bine ai plăcut lui Dumnezeu, purtătorule de chinuri, şi prin nevoinţă ţi-ai albit haina şi te-ai îmbrăcat în harul Duhului Sfânt, Parinte. Cu ardoare ai pătruns în lupta cea mucenicească şi ca un porumbel curat te-ai odihnit în locaşurile Sfinţilor care cântă acolo întreit sfânta cântare. De aceea, Efrem, făcătorule de minuni, nu înceta

a te ruga către Domnul (de două ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

asemenea:

Nu vom tăcea niciodată, Născătoare de Dumnezeu, a spune puterile tale noi nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea primejdii? Cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Apoi Psalmul 50: Miluieştemă, Dumnezeule...

Canonul,

glasul al 8-lea:

Cântarea 1

Irmos: Apa trecând-o ca pe uscat şi de răutatea egiptenilor scăpând, israeliteanul striga: Izbăvitorului şi Dumnezeului nostru să-i cântăm.

De multe necazuri fiind cuprins, de neputinţe amare şi cumplite, cu credinţă mă apropii de racla ta. Tămăduieştem-ă, Sfinte, cu mijlocirea ta.

Datu-s-a ţie har de la Dumnezeu a tămădui bolile şi felurite neputinţe. Şi pe mine mă scoală, cel ce zac în boală grea, ca să te slăvesc pe tine, Sfinte Efrem, izbăvitorul meu.

 

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

În adâncul păcatului fiind căzut, de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi mă izbăveşte pe mine, cel ce mă rog ţie şi cu lacrimi te chem.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Stăpână Fecioară, Maica lui Dumnezeu, nu înceta a te ruga pentru mine, păcătosul, ca o slăvită Maică a Celui Preaînalt, ca să mă miluiască şi să mă mântuiască din îndelungatele mele boli, preanevinovată.

Cântarea a 3-a

Irmos: Doamne, Cel ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti marginea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule Iubitorule de oameni.

Strâmtorat fiind cu totul, cu durere strig ţie: Grăbeşte, Cuvioase, spre cei ce strigă ţie şi tinde mâna ta cea sfântă, scoală-mă din pat şi tămăduire dăruieşte-mi, Sfinte, mie, robului tău.

De greutatea păcatelor sunt acum împovărat şi în marea necazurilor cu totul mă topesc. Grăbeşte cu rugă ciunea ta cea fierbinte şi pe vrăjmaşul acum îl zdrobeşte şi cu totul îl nimiceşte, Cuvioase, şi pace dăruieşte inimii mele, Părintele nostru, Sfinţite Efrem.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Izvor de tămăduiri nesecat eşti, Sfinte Efrem, cel asemenea îngerilor, care împreună cu îngerii slujeşti. De aceea, lăudăm nevoinţele tale şi dumnezeiasca mucenicie pe care pentru Mirele Hristos ai răbdat-o. Pe Acesta neîncetat roagă-L, Cuvioase, să miluiască sufletele noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

În grele boli căzut-am acum, Preasfântă Fecioară. Tu îmi ajută, nădejdea mea în tine mi-am pus-o, eu, smeritul, nu mă trece cu vederea, bună Stăpână. Mântuieşte-mă, Curată, prin Fiul tău, ca să mă izbăvesc de osândă.

Apoi aceste Stihiri:

Izbăvește, de Dumnezeu cugetătorule Efrem, Cuvioase Mucenice, pe cei ce vin la dumnezeiasca ta ocrotire, de toată vătămarea, de boli și de necazuri. Caută cu milostivire, prea lăudată, de Dumnezeu Născătoare, spre necazul cel cumplit al trupului meu şi vindecă durerea sufletului meu.

Preotul zice ectenia întreită scurtă.

În lipsa preotului, se zice: Doamne, miluieşte (de 12 ori). Şi în dată se dealna, glasul al 2-lea:

Izvor de tămăduiri nesecat eşti, Sfinte Efrem, cel asemenea îngerilor şi care împreună cu ei slujeşti. De aceea, lăudăm nevoinţele tale şi dumnezeiasca mucenicie pe care pentru Mirele Hristos ai răbdat-o. Pe Acesta neîncetat roagă-L, Cuvioase, să miluiască sufletele noastre.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

asemenea:

Ceea ce eşti rugătoare caldă şi zid nebiruit, izvor de milă şi lumii scăpare, cu osârdie strigăm ţie, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână, vino degrabă şi ne izbăveşte din primejdii, ceea ce eşti una grabnic folositoare.

Cântarea a 4-a

Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale, am înţeles lucrurile Tale şi am preaslăvit dumnezeirea Ta.

Fii călăuzitor sufletului meu celui rătăcit, vrednicule de cântare. Potoleşte tulburarea şi pace inimii mele dăruieşte.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Rogu-te, Sfinte Efrem, sfinţite, fii ajutător sărmanului meu suflet. Pe tine te chem în noapte şi în zi. Vino degrabă, Sfinte Efrem, şi izbăveşte pe robul tău din nevoia de acum.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, nu ne trece cu vederea pe noi cei primejduiţi cumplit, izbăveştene de tot păcatul şi de toată boala cea amară.

Cântarea a 5-a

Irmos: Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău cel înalt; pacea Ta dă-o nouă, Iubitorule de oameni.

Miluieşte-ne, Sfinte al lui Dumnezeu, Efrem, sfinţite făcătorule de minuni, şi ne călăuzeşte la limanul voii Celui

Preaînalt, ca să cântăm: Aliluia.

Întăreşte-ne pe noi pe Piatra credinţei pentru care ai luptat, Fericite, şi cu sângele tău cel sfânt ai întărit Biserica lui Hristos şi inimile noastre cele clătinate, Sfinte Efrem.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Nu trece cu vederea rugăciunile noastre, Sfinte al lui Dumnezeu, Efrem, sfinţite slujitor, preot şi prieten

adevărat al lui Hristos. Ţie îţi cerem şi pe tine te rugăm: Nu înceta a te ruga pentru sufletele noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, Stăpână, bucuria tuturor, nădejdea cea neînfruntată. Bucură-te, Marie, cea fără de prihană, ajutorul celor ce te cheamă. Bucură-te, mângâierea cea dumnezeiască a sufletelor noastre.

Cântarea a 6-a

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune scârbele mele; că s-a umplut sufletul meu de răutăţi şi viaţa mea de iad s-a apropiat şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Primeşte rugăciunea mea cea săracă şi lacrimile mele nu le trece cu vederea, Sfinte, că neputinţa sufletului şi a trupului până la iad au pogorât viaţa mea. Ci, ca un doctor împreună-pătimitor şi milostiv, dăruieşte tămăduire celui ce se roagă ţie.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Îndrăzneală mare având către Stăpânul, Sfinţite, cere pace lumii şi tămăduire dăruieşte robilor tăi. Ridică-mă

din pat, Sfinte, ca, după datorie, să te laud, izbăvitorul meu.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Izbăvește din bolile de tot felul pe robii tăi, Sfinte Efrem sfinţite, că ai multă îndrăzneală. De aceea, nu ne trece cu ve derea pe noi cei din primejdii, Părinte.

Apoi aceste Stihiri:

Izbăvește, de Dumnezeu cugetătorule Efrem, Cuvioase Mucenice, pe cei ce vin la dumnezeiasca ta ocrotire, de toată vătămarea, de boli și de necazuri. Curată, care prin cuvânt pe Cuvântul în chip netâlcuit L-ai născut în zilele din urmă, nu înceta rugându-L, ca una ce ai îndrăznire de maică.

Preotul rosteşte ectenia mică:  Iară şi iară, cu pace, Domnului să ne rugăm.

Credincioșii: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Apără, mântuieşte, îndură-Te şi ne păzeşte, Dumnezeule, cu darul Tău.

Credincioșii: Doamne, îndură-Te spre noi.

Preotul: Pe preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita, Doamna noastră de Dumnezeu Născătoare şi pururea Fecioară Maria, cu toţi sfinţii pomenindu-o, pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră lui Cristos Dumnezeu să o dăm.

Credincioșii: Ţie, Doamne.

Preotul: Că Tu eşti Dumnezeul nostru, Dumnezeul milei şi al mântuirii şi Ţie mărire înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Spirit, acum şi pururea şi în vecii vecilor.

Credincioșii: Amin.

şi ecfonisul: Că Tu ești Împăratul păcii și Mântuitorul sufletelor noastre și Ție mărire înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Spirit, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. În lipsa preotului, se zice: Doamne, miluieşte (de trei ori), Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin Apoi zicem:

Condacul, glasul al 2-lea:

Apărător fierbinte al celor ce te cheamă eşti, Efrem, podoaba Cuvioşilor. Nu trece cu vederea rugăciunile robilor tăi, ci, ca un împreună-pătimitor al celor ce zăcem în boli cumplite, vino degrabă în ajutorul nostru, ca să strigăm cu dragoste: Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Prochimen, glasul al 4-lea:

Aşteptând am aşteptat pe Domnul şi a căutat spre mine (Ps. 39: 1).

Stih: Şi a pus pe piatră picioarele mele şi a îndreptat paşii mei  (Ps. 39: 3).

Evanghelia (Matei 10: 1, 58)

În vremea aceea, chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, Iisus le-a dat putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă. Pe aceştia doisprezece i-a trimis Iisus, poruncindu-le şi zicând: În calea păgânilor să nu mergeţi şi în vreo cetate de samarineni să nu intraţi; ci mai degrabă mergeţi către oile cele pierdute ale casei lui Israel. Şi, mergând, propovăduiţi zicând: S-a apropiat Împărăţia cerurilor. Tămăduiţi pe cei neputincioşi, curăţiţi pe cei leproşi, înviaţi pe cei morţi, pe diavoli scoateţi-i; în dar aţi luat, în dar să daţi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, glasul al 2-lea:

Pentru rugăciunile Cuviosului Tău, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Și acum și pururea și în vecii vecilor, acelaşi glas:

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție Unuia am greșit și rău înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce fața Ta de la păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău Cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viței.

Stihirile, glasul al 6-lea:

Podobie: Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzește-mă sub sfânt acoperământul tău!

Nu mă părăsi pe mine cel amăgit de înşelăciunea şarpelui celui viclean care oarecând pe strămoşi i-a alungat. Necazurile m-au înconjurat şi bolile grele, şi nu am afară de tine altă scăpare şi ajutor şi mângâiere, eu, ticălosul. Către tine scap, doctorul cel mare al sufletului meu, Efrem, lauda Cuvioşilor, nu mă părăsi.

Nimeni alergând către tine nu iese ruşinat, fără a lua tămăduire. De aceea, cu fierbinte credinţă eu, robul tău, strig ţie: Miluieşte-mă.

Mă pocăiesc şi strig din adâncul inimii mele: Păcătuit-am, Sfinte al meu, Efrem, miluieşte-mă pe mine nevrednicul tău rugător şi dăruieşte-mi vindecare sufletului şi trupului.

Preotul zice: Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruință binecredincioșilor creștini asupra celor potrivnici dăruiește și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău. Strana: Doamne, miluieşte (de 12 ori), apoi preotul rosteşte ecfonisul: Cu mila și cu îndurările și cu iubirea de oameni a Unuia-Născut Fiului Tău, cu Care bine ești cuvântat împreună cu Preasfântul și bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor Strana: Amin. În lipsa preotului, se zice Doamne, miluieşte (de 12 ori) şi se continuă Canonul:

Cântarea a 7-a

Irmos: Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii, văpaia cuptorului au călcat-o, cântând: Dumnezeul Părinţilor noştri, bine eşti cuvântat

Tu, cel ce stai cu îndrăzneală multă înaintea tronului Sfintei Treimi, fă pomenire pentru pacea lumii şi mântuirea noastră, a păcătoşilor. Întăreşte credinţa noastră ortodoxă, ca să cântăm neîncetat: Dumnezeul nostru slavă Ţie!

Din pricina feluritelor păcate, am ajuns în cădere de jale şi preacumplită, şi nu putem a privi la tine, Sfinte al lui Dumnezeu, Efrem fericite. Ci, ne ridică din boală, ca să strigăm: Dumnezeul nostru, slavă Ţie!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.

Noi, nevrednicii tăi robi, Sfinte Efrem, ne rugăm ţie: Nu lepăda rugăciunile cele din noapte şi din zi ale celor ce strigă către tine. Ci, auzi-ne pe noi cei ce cu frică, cu dragoste şi cu umilinţă strigăm: Întăreşte credinţa noastră ortodoxă, pentru care te-ai nevoit până la sânge, Sfinte.

Și acum și pururea și în vecii vecilor.

Cea plină de har, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, bucuria îngerilor, desfătarea tuturor Sfinţilor, scăparea şi nădejdea noastră a păcătoşilor, pe tine te rugăm, Preasfântă şi preaneprihănită, împreună cu Sfinţitul Mucenic Efrem, Cuviosul Părintele nostru, rugaţi-vă pentru pacea lumii şi întărirea Bisericii.

Cântarea a 8-a

Irmos: Pe Împăratul Ceresc, pe care Îl laudă oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Pe corifeul credinţei cu laude şi cântări îl mărim noi credincioşii, că a zădărnicit sfaturile celor fărădelege. De

aceea cântăm: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri.

Pe cel ce sălăşluieşte în locaşurile cereşti împreună cu îngerii, în cântări şi laude îl mărim, pe Efrem, viteazul

ostaş şi nevoitor al lui Hristos, cel ce se roagă neîncetat să se mântuiască sufletele noastre.

Binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Domnul.

Adunaţi-vă, ceata tuturor Mucenicilor şi a Cuvioşilor, împreună cu Sfinţitul Mucenic Efrem cel de Dumnezeu

înţeleptit, şi ca unii ce staţi înaintea Sfintei Treimi, neîncetat rugaţi-vă pentru pacea lumii şi întărirea Bisericii.

Și acum și pururea și în vecii vecilor.

Pe Împărăteasa cerurilor o laudă cetele îngerilor neîncetat şi mulţimile Cuvioşilor o slăvesc. Cu aceştia împreună şi cu Sfinţitul Mucenic Efrem, roagă-te, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, pentru întărirea credinţei ortodoxe, şi mântuieşte sufletele noastre.

Cântarea a 9-a

Irmos: Cu adevărat, Născătoare Dumnezeu te mărturisim, pe tine Fecioară curată, noi, cei izbăviţi prin tine, slăvindu-te cu cetele cele fără de trup

Înţelepţitule de Dumnezeu şi de Dumnezeu purtătorule, pe tine te lăudăm, noi cei izbăviţi prin tine din tot felul de boli. Pentru aceasta cu dragoste, Efrem, te fericim.

Lăudăm, binecuvântăm, pe Domnul slavei Care a slăvit, Părinte Efrem, pomenirea ta, că tu eşti slava Mucenicilor şi podoaba monahilor.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh

Genunchii plecând, Părinte Efrem, cu lacrimi strig ţie, eu, robul tău: Ajută-mă. Primeşte mica mea cântare de laudă şi izbăveşte-mă, Sfinte.

Și acum și pururea și în vecii vecilor.

Pe tine ceea ce ai născut pe Stăpânul şi Domnul slavei, te lăudăm preacurată Stăpână, ceea ce eşti Maica şi lauda ortodocşilor.

Apoi cântăm:

Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare

de Dumnezeu, te mărim.

Megalinariile:

Bucură-te, apărătorul cel dumnezeiesc al mănăstirii tale şi temelia cea strălucitoare a cinului monahicesc. Bucură-te, vas cu dumnezeiesc mir al moaştelor, prin care luăm tămăduiri, Sfinte Efrem.

Bucură-te, doctorul celor bolnavi; bucurăte, râu ce pururea minuni izvorăşti; bucură-te, lauda cea mare a sufletului meu. Efrem, purtătorule de minuni, ocroteşte turma ta.

Efrem, veselia îngerilor, bucuria şi podoaba tuturor Sfinţilor, rugămu-ne ţie, apără mănăstirea ta în care cu dragoste te-ai nevoit şi cinstita mucenicie ai săvârşit.

Fiind înălţat în pom, ca şi pe o cruce, ai urmat Dumnezeului tău, Stăpânului şi Izbăvitorului, pentru Care ai răbdat, fericite, arderea pântecelui tău, zdrobind pântecele vrăjmaşului celui începător al răutăţii.

Pe tine, Sfinţite Mucenice al lui Hristos, lauda Cuvioşilor şi podoaba Mucenicilor, te rugăm, Efrem, făcătorule

de minuni, miluieşte-ne pe noi degrabă cu rugăciunile tale.

Noi cei aflaţi în primejdii şi ispite, cu toată evlavia şi cu dorire sărutăm icoana ta cea dumnezeiască pe care ai

Izbăvit-o, fericite, de prăpădul focului mistuitor, arătând o altă minune între minunile tale, Efrem.

Toate oştirile îngerilor, Înaintemergătorule al Domnului, cei doisprezece Apostoli şi toţi Sfinţii, cu Născătoarea de Dumnezeu, rugaţi-vă ca să ne mântuim.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi,

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.

 

Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouã astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.

Troparul, glasul 1, podobie:

Locuitor pustiului, înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Gheorghe. Cu postul, cu privegherea şi prin rugăciune primind daruri cereşti, tămăduieşti pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţă. Slavă Celui Ce ţi-a dat ţie putere; Slavă Celui Ce te-a încununat pe tine; Slavă Celui Ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

În Muntele Neprihăniţilor ca o făclie ai strălucit și mucenicește către Dumnezeu te-ai mutat, purtătorule de Dumnezeu, suferind năvălirile barbarilor, Cuvioase Mucenice al lui Hristos, Efrem; pentru aceasta izvorăşti pururea har celor ce cu evlavie striga ţie: Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere! Slavă Celui ce minunat te-a arătat! Slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri!

Preotul rosteşte Ectenia întreită,

apoi cântăm:

Stihirile, glasul al 2-lea, podobie:

Când de pe lemn, mort Te-ai pogorât, cel din Arimateea pe Tine, viața tuturor, cu smirnă și cu giulgiu Te-a înfășurat, Hristoase, și cu dragoste s-a îndemnat a săruta cu inima și cu buzele trupul Tău cel nestricat. Însă fiind cuprins de frică, se bucura strigând către Tine: Slavă smereniei Tale, Iubitorule de oameni.

Bucură-te, doctorul celor bolnavi; bucurăte, toiag şi zid al celor ce în amare nevoi, în neputinţe, în necazuri şi

în mâhniri la tine scapă, Părinte, cu suflet îndurerat. Nu mă părăsi până în sfârşit, că tu eşti apărătorul meu,

Cuvioase Efrem, rogu-mă ţie.

Izbăveşte pe robii tăi, cei ce nădăjduiesc în tine, Cuvioase Efrem, bucuria şi acoperământul nostru; nu trece cu vederea, rugămu-ne ţie, pe cei ce cu credinţă şi cu dragoste scapă la milostivirea ta. Scapă de necazurile cele potrivnice pe toţi cei ce aleargă la racla ta şi se închină moaştelor tale.

Glasul al 8-lea:

Stăpână, primeşte rugăciunile robilor tăi şi ne izbăveşte pe noi de toată nevoia şi necazul.

Glasul al 2-lea:

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-mă sub acoperământul tău.

Apoi preotul face otpustul mic. În lipsa preotului, înche iem, zicând:

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluieşte-ne

pe noi. Amin.

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE ORTODOXĂ BUCUREȘTI - 2015