VIAŢA SFÂNTULUI CUVIOS MUCENIC EFREM CEL NOU (5 mai)
Sfântul Mare Mucenic Efrem sa născut la 14 septembrie 1384, în ziua praznicului Înălţării Sfintei Cruci, în cetatea Trikala din Grecia, primind la botez numele de Constantin. Rămâ nând orfan de tată încă de mic, a rămas în grija mamei sale, dim preună cu cei șapte fraţi ai săi. În vremea aceea, otomanii cuceriseră regiunea și luau copii și tineri până în 20 de ani, înro lândui în oastea ienicerilor și silindui să renunţe la credinţa lor și să îmbrăţișeze credinţa ma homedană.
De aceea, la vârsta de 14 ani, cu binecuvântarea mamei sale, a intrat vieţuitor la Mănăstirea Buna Vestire, zidită pe locul numit Muntele Nepri hăniţilor, de lângă localitatea Néa Makri. La tunderea în monahism, tânărul a primit numele Efrem. În această mănăstire sa nevoit a urma lui Hristos mai bine de 27 de ani prin vieţuire curată, blândeţe și smerenie și a primit marele dar al preoţiei. În anul 1416 otomanii au ocupat și regiunea Atica, unde se afla mă năstirea în care vieţuia Sfântul.
În anul 1424, atacând mănăstirea, otomanii au tăiat capetele tuturor călugărilor, Sfântul Efrem cel Nou scăpând nevătămat, deoarece se afla într-o peşteră în care obişnuia să se nevoiască. În anul următor, păgânii au atacat din nou mănăstirea, prinzândul și pe Sfântul Efrem. În ziua de 14 septembrie 1425, când Sfântul împlinea 41 de ani, a fost luat rob. Vreme de opt luni și jumătate a fost supus la chinuri groaznice chiar în curtea mănăstirii sale pentru a se lepăda de credinţa sa. Păgânii, văzând că Sfântul Efrem rabdă cu bărbăţie
chinurile, lau ţintuit cu piroane de un dud, l-au spânzurat cu capul în jos, i-au străpuns trupul cu piroane de fier și, în cele din urmă, iau înfipt în pântece un lemn aprins. Sfântul Efrem s-a mutat la Domnul în ziua de 5 mai, în vârstă fiind de 42 de ani.
Bătaia și tortura zilnică nu l-au făcut să renunţe la Hristos și să devină musulman. După moartea sa, mănăstirea a rămas pustie vreme de 500 de ani și uitarea s-a așternut peste mucenicia Sfântului.
În anul 1945, mănăstirea a fost redeschisă prin veni rea monahiei Macaria, care și-a ridicat o chilie între ruine și a reparat biserica. Atunci Sfântul Efrem a început să se arate în vedenie și aievea, atât monahiei Macaria, cât și altor credincioși, descoperindu-le viaţa sa, chipul pătimirii și locul unde se află moaștele sale. În urma acestor arătări, la 3 ianuarie 1950 au fost descoperite cinstitele sale moaște îmbrăcate în haina monahală care rămăsese nestricată.
De atunci în lumea în treagă sau făcut nenumărate minuni prin mijlocirea sa, Sfântul Efrem cel Nou fiind cunoscut drept grabnic ajutător și vindecător de boli. Trecerea sa în rândul Sfinţilor s-a făcut la data de 2 martie 2011, de către Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, în urma cererii Bisericii Ortodoxe a Greciei, rânduindu-i-se ca dată de prăznuire ziua de 5 mai.
Fragmente din moaștele Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou se află la mănăstirea Radu Vodă din București, și la Reședinţa Patriarhală.
Pentru rugăciunile Marelui Mucenic Efrem, Hristoase Dumnezeule, miluieştene pe noi. Amin.
ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU (5 mai)
Preotul, dupã ce își pune epitrahilul și felonul, deschide dvera și dã obișnuita binecuvântare din fața Sfintei Mese, zicând:
Binecuvântat este Dumnezeul nostru, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Dacã nu este preot de fațã, în locul binecuvântãrii de mai sus diaconul, monahul sau mireanul va rosti:
Pentru rugãciunile Sfinților Pãrinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Apoi se rostesc rugãciunile începãtoare:
Slavã Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.
Împãrate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni ești și toate le plinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Preasfântã Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cerceteazã și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău.
Doamne, miluiește (de trei ori),
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru Care ești în ceruri, sfințească-se numele Tău, vie Împărăția Ta, facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouã astăzi, și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel viclean.
Dacã este preot de față, zice: Că a Ta este Împărăția, și puterea, și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Strana: Amin.
Dacă nu va fi preot de față, diaconul, monahul sau mireanul va rosti: Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
Apoi se zic troparele de umilință:
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepându-ne de niciun răspuns, această rugãciune aducem Ție, ca unui Stăpân, noi, păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit; nu Te mânia pe noi foarte, nici nu pomeni fără delegile noastre, ci cautã și acum, ca un Milostiv, și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți — lucrul mâinilor Tale, și nu mele Tău chemăm.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin,
al Nãscãtoarei de Dumnezeu:
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, ca să nu pierim noi, cei ce nădăjduim întru tine, ci sã ne izbăvim prin tine din nevoi, că tu ești mântuirea neamului creștinesc.
SIMBOLUL CREDINȚEI
Cred întru Unul Dumnezeu, TatĂl Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute.
Și întru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au fãcut.
Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a fãcut om.
Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a în gropat;
Și a înviat a treia zi, dupã Scripturi;
Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui;
Și iarãși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce, împreună cu Tatăl și cu Fiul, este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică.
Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
Aștept învierea morților.
Și viața veacului ce va sã fie.
Amin.
Doamne miluiește (de 12 ori)
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinãm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.
Veniți să ne închinãm și să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru.
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru adevărul Tău; auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viața mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morții cei din veac. Mâhnit e duhul în mine și inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu însetat de Tine ca un pământ fără de apă. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fața Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se pogoară în groapă. Fă să aud dimineața mila Ta cș la Tine mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmașii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învață-mă să fac voia Ta, cã Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povățuiascã la pământul dreptății. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viață. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fã bunătate de stârpește pe vrăjmașii mei și pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tãu.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Aliluia, aliluia, aliluia, slavă Ție, Dumnezeule! (de trei ori).
Și îndată se cântă, pe glasul 1:
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă; bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului (de trei ori).
Troparul, glasul 1:
Ca un soare ai strălucit în Biserica lui Hristos, nevoindu-te în viaţă sihăstrească și prin răbdare ai primit cununa muceniciei, Sfinte Cuvioase Părinte Efrem. Pentru aceasta ai făcut ca dumnezeiescul har să se reverse neîncetat peste cei ce cu evlavie strigă: Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere! Slavă Celui ce te-a arătat făcător de minuni! Slavă Celui ce dăruiește prin tine tămăduiri! (de două ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
al Nãscãtoarei-Învierii, același glas:
Gavriil, zicând ţie, Fecioară: „Bucură-te!”, împreună cu glasul S-a întrupat Stăpânul tuturor, întru tine, chivotul cel sfânt, precum a zis dreptul David. Arătatu-te-ai mai desfătată decât cerurile, ceea ce ai purtat pe Făcătorul tău. Slavă Celui ce S-a sălășluit întru tine! Slavă Celui ce S-a născut din tine! Slavă Celui ce ne-a mântuit pe noi prin nașterea ta!
Apoi: Doamne, miluiește (de trei ori).
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Psalmul 50
Miluiește-mã, Dumnezeule, după mare mila Ta și, după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea. Spală-mă întru totul de fărădelegea mea și de păcatul meu mă curățește. Că fărădelegea mea eu o cunosc și
păcatul meu înaintea mea este pururea. Ție unuia am greșit și rău înaintea Ta am fãcut, așa încât drept ești Tu întru cuvintele Tale și biruitor când vei judeca Tu. Că, iată, întru fărădelegi m-am zămislit, și în păcate m-a nãscut maica mea. Cã, iată, adevărul ai iubit; cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale mi-ai arãtat mie. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curăți; spăla-mă-vei și mai mult decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucura-se-vor oasele cele smerite. Întoarce fața Ta de către păcatele mele și toate fărădelegile mele șterge-le. Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la fața Ta și Duhul Tău cel Sfânt nu-L lua de la mine. Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii Tale și cu duh stăpânitor mă întărește. Învăța-voi pe cei fără de lege căile Tale, și cei necredincioși la Tine se vor întoarce. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti lauda
Ta. Că de-ai fi voit jertfă, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bunăvoirea Ta, Sionului, și să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tãu viței.
Condacele şi icoasele
Condacul 1
Ca o stea nou arătată ne-ai răsărit, prin arătarea cinstitelor tale moaşte, Părinte, şi tuturor străluceşti cu razele minunilor. Deci, împlineşte totdeauna cererile celor care se apropie de tine cu credinţă, Cuvioase, şi strigă ţie: Bucurăte, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Icosul 1
Ca un Înger trimis din cer, ne-ai arătat nouă harul dumnezeiescului Duh, prin care veseleşti pe toţi credincioşii, Mare Mucenice Efrem. Pentru aceasta, fericindute, strigăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce odinioară lupta cea bună ai purtat;
Bucură-te, cel ce de curând ni te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce ne dăruieşti nouă veselie;
Bucură-te, cel ce ne pricinuieşti cerească bucurie;
Bucură-te, stea nouă a Bisericii lui Hristos-Dumnezeu;
Bucură-te, sabie cu două tăişuri împotriva năvălirii celui-rău;
Bucură-te, cel ce, întru nevoinţă, în chip cuvios te-ai purtat;
Bucură-te, cel ce, prin pătimiri după lege, te-ai încununat;
Bucură-te, întărire nouă a credinţei;
Bucură-te, rană şi surpare a necredinţei;
Bucură-te, cel prin care se întăresc cei evlavioși;
Bucură-te, cel prin care se căiesc cei necredincioşi;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 2
Viaţa ta cuvioasă şi sfântul tău sfârşit au fost neştiute de oameni, dar prin minunata descoperire a sfintelor tale moaşte, întru tot fericite Efrem, te-ai făcut cunoscut până la marginile pământului, îndemnându-I pe toţi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Dobândind noi în chip minunat cunoașterea vieţii tale întru Domnul, prin arătarea sfintelor tale moaște, laudă aducem lui Dumnezeu, Celui ce te-a slăvit pe tine, fericite Efrem, prin mulţime mare de minuni, prin care veselești pe cei ce strigă ţie:
Bucură-te, al lui Hristos dumnezeiesc slujitor;
Bucură-te, al luminii nematerialnice văzător;
Bucură-te, următor sârguincios al nevoinţei pustniceşti;
Bucură-te, fierbinte doritor al luptelor muceniceşti;
Bucură-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiască insuflare;
Bucură-te, floare ce răspândești tainică înmiresmare;
Bucură-te, înţelept care ai le pădat deşertăciunea lumească;
Bucură-te, cel ce în chip tainic te-ai înălţat la viaţa cerească;
Bucură-te, cel ce mulţime de înviforări ai potolit;
Bucură-te, cel ce dorul minţii spre cer l-ai suit;
Bucură-te, cel ce dragostea de Hristos ai sporit-o;
Bucură-te, cel ce înşelăciunea diavolească ai nimicit-o;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 3
Prin sfintele tale arătări, ai descoperit celor ce te-au văzut, o, Cuvioase Efrem, Mucenice al Domnului, slava pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu, iar prin minuni umpli de nădejde pe cei ce cu credinţă strigă lui Hristos: Aliluia!
Icosul 3
Ai strălucit odinioară pe Muntele celor neprihăniţi, arătându-te plăcut lui Hristos prin cuvioasă vieţuire, iar acum, Sfinte Efrem, sfinţeşti cu sfintele tale moaşte mănăstirea ta, care cu veselie tresaltă și strigă ţie:
Bucurăte, candelă a liniștirii;
Bucură-te, glas al mulţumirii;
Bucură-te, cel ce veseleşti cugetul ortodocșilor;
Bucură-te, cel ce rușinezi îndrăzneala necredincioșilor;
Bucură-te, cel ce ţi-ai înroșit în sânge haina sufletească;
Bucură-te, cel ce ţi-ai pecetluit viaţa prin nevoinţă mucenicească;
Bucură-te, cel ce ai îndurat chinuri de la păgâni;
Bucură-te, părtaș al veșnicelor cununi;
Bucură-te, ocrotire a mănăstirii tale celei vestite;
Bucură-te, comoară a Luminii celei întreite;
Bucură-te, luminător prin nevoinţe sihăstrești;
Bucură-te, arzător al răutăţii diavolești;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 4
Risipind tulburarea şi aducând bucurie, te-ai arătat cinstitei egumene şi i-ai descoperit în chip limpede că sfintele oseminte pe care le aflase erau ale tale. Iar ea umplându-se de dumnezeiască insuflare, pentru arătarea ta, cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 4
Egumena, căreia i te-ai arătat, întru tot fericite, ţi-a auzit glasul şi te-a văzut, înţelepte, când îi vorbeai; iar tu ţi-ai descoperit numele şi sfântul tău sfârșit, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, Mucenic între Cuvioșii Părinţi;
Bucură-te, cel mult slăvit între Sfinţi;
Bucură-te, cel ce ai vieţuit asemenea îngerilor;
Bucură-te, cel ce ai adunat rod nemuritor;
Bucură-te, cunună de aur pentru sfânta ta mănăstire;
Bucură-te, pom înflorit aducător de duhovnicească rodire;
Bucură-te, cel ce ai pătimit pentru dragostea Mântuitorului;
Bucură-te, cel ce ai sfărâmat puterea ispititorului;
Bucură-te, cel ce pe Muntele neprihăniţilor te-ai nevoit;
Bucură-te, cel ce cu strălucirea lui Hristos te-ai îmbogăţit;
Bucură-te, cel ce curăţeşti întinăciunea sufletelor;
Bucură-te, cel ce veselești mulţimea credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 5
Prin uimitoare minuni şi prin mulţimea arătărilor tale, descoperi tuturor, în vis ori aievea, slava pe care ai dobândit-o de la Dumnezeu, Sfinte, pentru care, minunându-ne de strălucirea ta, cântăm: Aliluia!
Icosul 5
Racla cu sfintele tale moaşte revarsă tămăduiri, bucurie şi sănătate celor care vin să se închine în sfântă mănăstirea ta şi-ţi cer stăruitor ajutorul, Sfinte Efrem. De acea, bucurându-ne de darurile tale, strigăm către tine cu credinţă:
Bucură-te, izvor al tămăduirilor;
Bucură-te, vindecător al bolilor;
Bucură-te, cel ce te arăţi aievea și în vis;
Bucură-te, în felurite primejdii păzitor neînvins;
Bucură-te, cel ce tainic sfinţeşti pe cei ce te cheamă;
Bucură-te, cel ce alungi pe demoni fără teamă;
Bucură-te, cel ce în chip minunat veselești pe cei ce te privesc;
Bucură-te, cel ce multora te-ai arătat în chip monahicesc;
Bucură-te, cel ce tămăduiești boli de nevindecat;
Bucură-te, cel ce umpli de bucurie pe cei ce ţi s-au rugat;
Bucură-te, al cortului ceresc locuitor;
Bucură-te, al nostru cald sprijinitor;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 6
Cei ce au dobândit binefacerile tale s-au făcut propovăduitori ai multelor tale minuni, prin care ai întraripat sufletele credincioşilor. Pentru aceasta, mulţimile aleargă la cinstitul tău locaș şi dobândesc har din belşug prin sfintele tale moaşte, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 6
Strălucind ca o făclie, te-ai arătat ca un glăsuitor ceresc, pe Muntele Neprihăniţilor. Neştiut fiind de către pământeni, te-ai făcut cunoscut acum Bisericii lui Hristos, prin descoperire minunată, făcându-I pe toţi să cânte ţie:
Bucură-te, stâlp al ostenelilor pustnicești;
Bucură-te, viţă a legilor dumnezeieşti;
Bucură-te, luceafăr nou arătat al Mântuitorului;
Bucură-te, pavăză nou arătată a Bisericii Domnului;
Bucură-te, pildă sfântă a virtuţilor câștigate întru cuvioșie;
Bucură-te, stâncă tare a pătimirilor încununate cu mucenicie;
Bucură-te, cel ce, după lege, tiranilor te-ai împotrivit;
Bucură-te, cel ce te-ai mutat către Domnul în chip preamărit;
Bucură-te, al strălucirii lui Hristos veșnic văzător;
Bucură-te, al bunătăţii Lui pururea lăudător;
Bucură-te, cel ce arăţi vitejia sufletului;
Bucură-te, cel ce nimicești tăria vrăjmaşului;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 7
În sânurile pământului ai rămas ascuns vreme de mulţi ani, purtătorule de Dumnezeu, iar de curând te-ai arătat, prin bunăvoinţa Domnului, ca o comoară sfântă, Părinte Efrem, îmbogăţindu-I cu harul tău pe cei ce strigă lui Hristos: Aliluia!
Icosul 7
Te-ai arătat ca un nou soare Bisericii lui Hristos, luminându-o cu dumnezeieştile raze ale minunilor, iar pe cei care cer fierbinte mijlocirea ta îi izbăveşti din noaptea întunecatelor patimi. Pentru aceea, şi noi, Cuvioase, strigăm pururea:
Bucură-te, pildă de curate rugăciune;
Bucură-te, dezlegător al lipsei de înţelepciune;
Bucură-te, tămăduire a bolnavilor, dăruită de Dumnezeu;
Bucură-te, izbăvire a celor ce pătimesc din greu;
Bucură-te, purtător de Duh Sfânt, următor al Sfinţilor;
Bucură-te, pătimitor înţelept al Împăratului tuturor;
Bucură-te, cel ce ai unit nevoinţa cu lupta mucenicească;
Bucură-te, cel ce strălucești în slava cerească;
Bucură-te, cel ce întunericul patimilor îl risipeşti;
Bucură-te, cel ce bunătăţile răsplătirii le vădești;
Bucură-te, cel ce ai smerit păgâneasca mândrie;
Bucură-te, cel ce ai pătimit cu vitejie;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 8
Harul pe care-l dăruieşti, fericite Efrem, tuturor celor ce te cheamă în ajutor, se revarsă asupra lor în chip preaminunat. Pentru aceasta, vestea minunilor tale s-a răspândit în toată Atica, iar noi, care alergăm cu grăbire la sfintele tale moaşte, Îi strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Cu totul fiind luminat de strălucirile dumnezeiești, nu te îndepărtezi de sfânta ta mănăstire, arătându-te în felurite chipuri, în Duh, celor cu inima curată şi dăruind har neîmpuţinat celor ce cu dragoste cântă ţie:
Bucurăte, laudă a călugăriei;
Bucură-te, stâlp al Ortodoxiei;
Bucură-te, comoară a luminii de nespus;
Bucură-te, sălaș al înţelepciunii celei de sus;
Bucură-te, mireasmă cerească a harului credinţei;
Bucură-te, mir de mult preţ al ostenelilor nevoinţei;
Bucură-te, jertfă sfinţită prin pătimire din mâna păgânilor;
Bucură-te, înfrângere deplină a îndrăznelii barbarilor;
Bucură-te, viaţă aleasă de Cuvios;
Bucură-te, purtare fără prihană întru Hristos;
Bucură-te, stea pe Muntele celor neprihăniţi;
Bucură-te, pildă de curăţie celor necăsătoriţi;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 9
Tu dezlegi legăturile celor paralitici, îi tămăduieşti pe cei îndrăciţi şi faci să înceteze mulţimea bolilor fără de leac. Pentru aceasta, credincioși din toată lumea se sârguiesc spre mănăstirea ta, Părinte, lăudându-te pe tine şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 9
Când tânăra cea evlavioasă te-a văzut strălucind în slava cerească şi a auzit dumnezeieştile tale cuvinte, a mărturisit tuturor grija pe care o porţi mănăstirii tale, înţelepte, și tuturor celor ce strigă ţie acestea:
Bucură-te, lauda nouă a Cuvioșilor;
Bucură-te, purtător al strălucirii Mucenicilor;
Bucură-te, cel ce mănăstirea ta pururea o păzești;
Bucură-te, cel ce cu Sfinţii Îngeri dimpreună locuieşti.
Bucură-te, cel ce pe cei grav bolnavi i-ai vindecat;
Bucură-te, cel ce pe paralitic l-ai ridicat în chip minunat;
Bucură-te, cel ce durerea de cap ai potolit-o;
Bucură-te, cel ce boala diabetului ai contenit-o;
Bucură-te, vas al dumnezeieștilor comori;
Bucură-te, diademă de cinste pentru cei nevoitori;
Bucură-te, frumuseţe a ostenitorilor;
Bucură-te, icoană și strălucire a călugărilor;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 10
Cuvioasele monahii te-au văzut în dumnezeiască vedenie ori în vis, venind în locaşul tău, Sfinte, şi umplându-se ele de o mare bucurie, te-au ales drept ocrotitor, pentru care striga către Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Adunând în sufletul tău mirul ceresc, dăruieşti mângâiere inimilor celor credincioşi, iar din racla cu sfintele tale moaşte răspândeşti minunată mireasmă tuturor celor ce îţi cântă cu evlavie:
Bucură-te, vas al harismelor cerești;
Bucură-te, ocrotitor al turmei tale duhovnicești;
Bucură-te, grădină înmiresmată a curatei vieţuiri;
Bucură-te, chiparos înalt al sfintei nepătimiri;
Bucură-te, cel ce pe vrăjmașul nevăzut l-ai biruit;
Bucură-te, cel ce, prin chinurile tale, pe Hristos L-ai slăvit;
Bucură-te, cel ce mulţi ani sub ţărână neștiut ai stat;
Bucură-te, cel ce, prin minune dumnezeiască, din pământ te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce curăţești întinăciunea pricinuită de păcate;
Bucură-te, cel ce alungi bolile și duhurile necurate;
Bucură-te, cel ce pururea ne dăruieşti tămăduire;
Bucură-te, cel ce ne ocroteşti fără contenire;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 11
Mulţimile credincioşilor de pretutindeni L-au lăudat pe Mântuitorul când au fost aflate sfintele tale moaşte, că acestea, nestricate de curgerea atâtor ani, s-au tăinuit în pământ. Pe acestea cinstindu-le, Sfinte Efrem, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 11
Prin mijlocirea ta către Mântuitorului Hristos, păzeşte mănăstirea ta de toată nevoia, dăruindu-i binefacerile binecuvântării tale, Părinte Efrem, că, iată, aleargă la harul tău, pururea strigând:
Bucură-te, zidul nostrunesurpat;
Bucură-te, al credincioşilor turn nestrămutat;
Bucură-te, ocrotitor de nădejde al sfintelor mănăstiri;
Bucură-te, păzitor al fiilor tăi de orice asupriri;
Bucură-te, sprijin nebiruit al monahiilor evlavioase;
Bucură-te, tainică slavă a pustnicelor cuvioase;
Bucură-te, cel ce împlineşti cererile credincioşilor;
Bucură-te, cel ce primeşti rugăminţile creştinilor;
Bucură-te, cel ce ne aperi de orice strâmbătate;
Bucură-te, cel ce alungi de la noi orice răutate;
Bucură-te, cel ce lui Hristos te rogi pentru toţi;
Bucură-te, cel ce mijloceşti pentru cei vii şi pentru cei morţi;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 12
Din destul reverşi daruri şi belşug de bucurie dumneze iască, Părinte, iar racla cu sfintele tale moaşte veseleşte sufletele noastre şi ne sfinţeşte trupurile, nouă, celor ce îndrăznim să grăim Preasfintei Treimi: Aliluia!
Icosul 12
Lăudându-ţi în cântări nevoinţele, Părinte, slăvim darul de care te-ai învrednicit şi, apropiindu-ne de sfintele tale moaşte, îţi cerem să ne dai ocrotirea ta până la sfârşitul vieţii noastre pământeşti, ca pururea să-ţi aducem această cântare:
Bucură-te, cel de o cinstire cu toţi Cuvioșii;
Bucură-te, cel ce te numeri dimpreună cu Mucenicii;
Bucură-te, părtaș al cununilor netrecătoare;
Bucură-te, cel plin de lumina Întreitului Soare;
Bucură-te, laudă de mult preţ pentru sfânta ta mănăstire;
Bucură-te, întărire nou arătată a Bisericii, vrednică de cinstire;
Bucură-te, cel ce mulţimi de credincioşi ai umplut de veselie;
Bucură-te, cel ce înalţi sufletele, întărindu-le în curăţie;
Bucură-te, cel ce ne dezrobești de grijile pierzătoare;
Bucură-te, cel ce ne scoţi din patimile cele stricătoare;
Bucură-te, cel ce către Hristos eşti mijlocitor fierbinte;
Bucură-te, cel ce ne izbăveşti din necazuri cumplite;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Condacul 13
O, de trei ori fericite Părinte, Cuvioase Mucenice Efrem, împreună-locuitorule cu Sfinţii cei de demult, roagă-te lui Hristos dimpreună cu ei, ca să ne izbăvească din toate necazurile, făcându-ne părtaşi vieţii celei veşnice, pe noi, cei ce-I strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Acest Condac se zice de trei ori, după care se citeşte iarăşi Icosul 1.
Apoi se cântã Condacul 1, în timpul cãruia preotul cădește.
Condacul 1
Ca o stea nou arătată ne-ai răsărit, prin arătarea cinstitelor tale moaşte, Părinte, şi tuturor străluceşti cu razele minunilor. Deci, împlineşte totdeauna cererile celor care se apropie de tine cu credinţă, Cuvioase, şi strigă ţie: Bucurăte, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
Icosul 1
Ca un Înger trimis din cer, ne-ai arătat nouă harul dumnezeiescului Duh, prin care veseleşti pe toţi credincioşii, Mare Mucenice Efrem. Pentru aceasta, fericindute, strigăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, cel ce odinioară lupta cea bună ai purtat;
Bucură-te, cel ce de curând ni te-ai arătat;
Bucură-te, cel ce ne dăruieşti nouă veselie;
Bucură-te, cel ce ne pricinuieşti cerească bucurie;
Bucură-te, stea nouă a Bisericii lui Hristos-Dumnezeu;
Bucură-te, sabie cu două tăişuri împotriva năvălirii celui-rău;
Bucură-te, cel ce, întru nevoinţă, în chip cuvios te-ai purtat;
Bucură-te, cel ce, prin pătimiri după lege, te-ai încununat;
Bucură-te, întărire nouă a credinţei;
Bucură-te, rană şi surpare a necredinţei;
Bucură-te, cel prin care se întăresc cei evlavioși;
Bucură-te, cel prin care se căiesc cei necredincioşi;
Bucură-te, Sfinte Efrem, Părinte fericite!
După citirea Acatistului, rostim rugãciunea:
Cuvine-se, cu adevărat, să te fericim pe tine, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită, fără de asemănare, decât Serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu-Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.
Dacã este preot, acesta rostește ectenia întreită, după care face otpustul mic.
În lipsa preotului, dupã rugăciunea către Maica Domnului, zicem:
Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne pe noi. Amin.
EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE ORTODOXĂ BUCUREȘTI - 2015